Prezentare generală
La un anumit punct din viețile noastre adulte, majoritatea oamenilor suferă de durere de spate. Durerea cronică de spate este durerea care persistă după o accidentare sau intervenție chirurgicală unde sursa este greu de determinat. Durerea acuta se poate dezovolta în durere cronică dintr-o serie de cauze. Odată ce aceste cauze au fost determinate printr-o evaluare medicală, tratamentul se poate concentra pe reducerea durerii de spate și pe îmbunătățirea stării generale și funcționale.
Cauze comune ale durerii de spate
Prevalență
Durerea de spate și celelalte simptome asociate ocupă al doilea loc printre cele mai frecvente motive de prezentare la medic. Incapacitatea determinată de durerea lombară este surclasată doar de răceli, ca și cauză de neprezentare la locul de muncă și este cea mai comună cauză de dizabilitate la persoanele sub 45 de ani.
Prognostic
În realitate, prognosticul pentru durerile lombare acute este foarte favorabil, la fel ca și pentru sciatică (inflamație a nervului sciatic, caracterizată prin durere și sensibilitate în coapsă și picior):
- 60% se recuperează în 1 – 3 săptămâni;
- 90% se recuperează în 6 – 8 săptămâni;
- 95% se recuperează în 12 săptămâni;
- Cauzele grave de durere lombară (de exemplu, cancer) sunt rare (>1%)
Mecanism de producere
Izbucnirea unei dureri lombare acute este de cele mai multe ori rezultatul unei deteriorări mecanice datorită unei posturi greșite și a unor activități executate greșit timp îndelungat și în mod excesiv, unui stil de viață sedentar și unei condiționări inadecvate. Lucruri triviale precum stresul provocat de aplecări, strănut sau tușit pot provoca hernii de disc atuci când se asociază unei uzuri cronice în zona respectivă. Persoanele care au activități sedentare au un risc crescut de a dezvolta o hernie de disc.
În timpul flexiei care se produce odată cu șederea, presiunea intradiscală este la punctul maxim și discul exercită presiune pe zona cea mai subțire și mai puțin protejată a ligamentului de susținere numită annulus fibrosus. Drept rezultat, discul poate hernia.
Durerea lobară de ordin medical poate fi definită ca durerea care apare datorită suprafolosirii unei structuri anatomice (tensionare musculară) sau durerea datorată rănirii sau deformării unei structuri anatomice (nucleus pulporus herniat). Durerea lobară de ordin medical este de obicei agravată de încărcatura statică pe coloană (stat în picioare și în șezut timp îndelungat), activități în poziție de pârghie timp îndelungat (datul cu aspiratorul) sau posturi în poziție de pârghie (aplecatul înainte). Este ușurată atunci când coloana este echilibrată prin forțe multidirecționale (prin mers) sau când coloana nu este îngreunată (prin sprijinire).
Afecțiunile macanice ale coloanei vertebrale care includ încordarea spatelui, hernii discale, afecțiuni discale, osteoartrită și stenoză spinală însumează până la 98% dintre cazurile de durere de spate.
Management
Istoricul și examinarea fizică reprezintă primul pas în evaluarea și managemntul durerii lombare. De asemenea, este posibil să fie nevoie și de examen radiologic; totuși, nu toți pacenții cu durere lombară au nevoie de astfel de examen radiologic (radiografie, RMN, CT, etc.).
Din moment ce prognsticul pentru durerea lombară este favorabil, majoritatea pacienților pot începe o terapie inițială și de obicei reușită, fără a „beneficia” de radiografii, CT sau RMN. Deși evaluarea radiologică poate identifica modificări anatomice în coloana lombară, studiile au arătat că acestea se demonstrează prea puțin prezența sau severitatea durerii lombare. Medicul curant va aduna toate aceste informații și va formula un diagnostic și un plan de tratament pe baza lor. Medicul nu dorește să recomande sau să recurgă la intervenții chirurgicale nenecesare sau nepotrivite, nici să omită posibilitatea unei complicații mai serioase (sindrom de coadă de cal) sau o altă cauză a durerii de spate (malignitatea); cea din urmă poate fi identificată în istoric și examenul medical prin anumite „puncte cheie”.
Majoritatea pacienților se amelioreză prin activitate fizică supravegheată, fizioterapie, medicație aniinflamatorie, și, în unele cazuri, prin relaxare musculară (masaj). Intervenția chirurgicală este rezervată pacienților care nu dau semne de îmbunătățire prin terapia obișnuită și care prezintă semne și simptome obiective (sciatica) asociate cu o discfuncție mecanică (disc herniat) care pot fi corectate prin intervenție chirurgcală.
Durerea lobară cronică este o afecțiune complexă care trebuie adresată printr-o abordare multi-disciplinară care să cuprindă aspectele fizice, psihologice și socioeconomice ale bolii. Din fericire, durerea lombară cronică afectează un număr mic de pacienți.
Prevenție
Obezitatea și fumatul influențează în mod nefavorabil durerea lombară și pot afecta serios progresia bolii. O condiție fizică bună influențează pozitiv recuperarea din durerea lombară și reîntoarcerea la serviciu. Antrenamentul, educația și intervenția ergonomică pot reduce incidența afecțiunilor spatelui.
Activitatea fizică
Sportivii și persoanele care fac mișcare în mod regulat și își mențin o condiție fizică bună, sunt mai puțin susceptibli leziunilor și problemelor de coloană lombară datorită întăririi și flexibilității crescute în structurile de susținere. Aceste structuri include mușchi puternici abdominali și paravertebrali pentru suport, și mușchi flexibili gluteali și hamstring (ischiocrurali/ischiogambieri).
Cum să facem față durerii lobare?
Ce puteți face dacă experimentați durerea acută lombară?
Cheia în recuparerea unei dureri lombare acute (durere bruscă, intensă care dispare după o perioadă relativ scurtă de timp) este menținerea scobiturii spatelui sau lordozei (curbura normală a coloanei). Susținând curbura spatelui vă va ajuta să vă scurtați timpul de recuperare.
Pentru 10 – 20 de zile după ce ați suferit o durere lombară, urmați aceste instrucțiuni:
Statul în șezut
- Stați cât de puțin posibil, și doar pentru perioade scurte de timp (10 – 15 minute);
- Folosiți un suport pentru spate (de exemplu, un prosop rulat) poziționat în curbura spatelui;
- Mențineți-vă șoldurile și genunchii în unghi drept (folosiți un scăunel dacă e necesar). Picioarele nu trebuie așezate unul peste altul și talpile trebuie sa fie plate pe podea.
Iată cum să găsiți o bună poziție de ședere când nu folosiți un suport pentru spate: