[tp_tabs styles=”style-5″ tab_justify=”true” act_title_color=”#6ebf4e” act_border_color=”#6ebf4e” act_bg_color=”#ffffff” deac_title_color=”#777777″ deac_border_color=”#777777″ cen_border_color=”#cccccc” active_section=”1″]

Definiție

Coloana vertebrală este o coloană de oase (vertebre) ținute împreună de mușchi, tendoane și ligamente și amortizate de discuri care absorb șocurile. O problemă în orice zonă a coloanei dumneavoastră poate cauza durere de spate. Pentru unele persoane, durerea de spate este pur și simplu deranjantă. Pentru altele, aceasta poate fi chinuitoare și îi poate face incapabili de activitățile cotidiene.

Majoritatea durerilor de spate – chiar și cele severe – dispar de la sine în aproximativ șase săptămâni. Intervenția chirurgicală nu este de regulă necesară pentru durerea de spate și este în general luată în considerare doar în cazul în care celelalte tratamente nu sunt eficiente.

Cauze

O cauză comună în durerea de spate este lezarea unui mușchi (tensiune, încordare) sau ligament (entorsă, luxație). Tensiunile și entorsele sau luxațiile pot apărea din varii motive, inclusiv ridicarea greșită de obiecte, postură inadecvată și lipsa regulată a mișcării. Greutatea crescută vă poate crește riscul de a dezvolta o afecțiune a spatelui.

Durerea de spate poate apărea, de asemenea, datorită unei artrite sau altor schimbări ale coloanei datorate vârstei, datorită unor leziuni mai severe, cum ar fi o fractură vertebrală sau un disc perforat, și datorită anumitor infecții.

Posibile cauze ale durerii de spate ar putea fi:

  • Spondilita anchilozantă
  • Endometriza
  • Fibromialgia
  • Hernia de disc
  • Osteoartrita (boală care cauzează distrugerea articulațiilor)
  • Osteomielita (infecție osoasă)
  • Osteoporoza
  • Postura incorectă
  • Atrita reumatoidă (boală inflamatorie a articulațiilor)
  • Sacroileita
  • Sciatica
  • Scolioza
  • Fracturile de coloană
  • Stenoza coloanei
  • Entorse, luxații
  • Obezitatea
  • Sarcina
  • Infecția renală (pielonefrita)
  • Calculii renali

Cauzele prezentate sunt de obicei asociate cu acest simptom (durerea de spate). Discută cu medicul sau un alt cadru medical avizat pentru a descoperi diagnosticul corect.

Când să apelăm la medic?

Majoritatea durerilor de spate se remediază în câteva saptămâni de la sine, fără tratament. Statul la pat nu este recomandat. Unele medicamente antiinflamatoare sau analgezice ajută la reducerea durerii de spate, la fel ca și aplicarea de cald sau rece pe zona dureroasă.

Stabiliți o vizită la medic

Apelați  la medic dacă durerea dumneavoastră nu s-a remis după o săptămână de tratament la domiciliu sau dacă durerea dumneavoastră de spate:

  • Este constantă sau intensă, mai ales noaptea sau când stați întins
  • Se extinde în jos către unul sau ambele picioare, mai ales dacă durerea se extinde mai jos de genunchi
  • Cauzează slăbiciune, amorțeală sau furnicături în unul sau ambele picioare
  • Se instalează alături de o scădere în greutate neintenționată
  • Se instalează alături de inflamație și roșeață la nivelul spatelui

Apelați la serviciul medical de urgență

Sunați la 112 sau apelați la serviciul medical de urgență (UPU, CPU) dacă durerea dumneavoastră de spate:

  • Se instalează după un accident de mașină de mare imapct, o cădere serioasă sau o accidentare sportivă
  • Cauzează probleme de control intestinal sau vezical
  • Se instalează cu febră

Prezentare generală

La un anumit punct din viețile noastre adulte, majoritatea oamenilor suferă de durere de spate. Durerea cronică de spate este durerea care persistă după o accidentare sau intervenție chirurgicală unde sursa este greu de determinat. Durerea acuta se poate dezovolta în durere cronică dintr-o serie de cauze. Odată ce aceste cauze au fost determinate printr-o evaluare medicală, tratamentul se poate concentra pe reducerea durerii de spate și pe îmbunătățirea stării generale și funcționale.

Cauze comune ale durerii de spate

Prevalență

Durerea de spate și celelalte simptome asociate ocupă al doilea loc printre cele mai frecvente motive de prezentare la medic. Incapacitatea determinată de durerea lombară este surclasată doar de răceli, ca și cauză de neprezentare la locul de muncă și este cea mai comună cauză de dizabilitate la persoanele sub 45 de ani.

Prognostic

În realitate, prognosticul pentru durerile lombare acute este foarte favorabil, la fel ca și pentru sciatică (inflamație a nervului sciatic, caracterizată prin durere și sensibilitate în coapsă și picior):

  • 60% se recuperează în 1 – 3 săptămâni;
  • 90% se recuperează în 6 – 8 săptămâni;
  • 95% se recuperează în 12 săptămâni;
  • Cauzele grave de durere lombară (de exemplu, cancer) sunt rare (>1%)

 

Mecanism de producere

Izbucnirea unei dureri lombare acute este de cele mai multe ori rezultatul unei deteriorări mecanice datorită unei posturi greșite și a unor activități executate greșit timp îndelungat și în mod excesiv, unui stil de viață sedentar și unei condiționări inadecvate. Lucruri triviale precum stresul provocat de aplecări, strănut sau tușit pot provoca hernii de disc atuci când se asociază unei uzuri cronice în zona respectivă. Persoanele care au activități sedentare au un risc crescut de a dezvolta o hernie de disc.

În timpul flexiei care se produce odată cu șederea, presiunea intradiscală este la punctul maxim și discul exercită presiune pe zona cea mai subțire și mai puțin protejată a ligamentului de susținere numită annulus fibrosus. Drept rezultat, discul poate hernia.

Durerea lobară de ordin medical poate fi definită ca durerea care apare datorită suprafolosirii unei structuri anatomice (tensionare musculară) sau durerea datorată rănirii sau deformării unei structuri anatomice (nucleus pulporus herniat). Durerea lobară de ordin medical este de obicei agravată de încărcatura statică pe coloană (stat în picioare și în șezut timp îndelungat), activități în poziție de pârghie timp îndelungat (datul cu aspiratorul) sau posturi în poziție de pârghie (aplecatul înainte). Este ușurată atunci când coloana este echilibrată prin forțe multidirecționale (prin mers) sau când coloana nu este îngreunată (prin sprijinire).

Afecțiunile macanice ale coloanei vertebrale care includ încordarea spatelui, hernii discale, afecțiuni discale, osteoartrită și stenoză spinală însumează până la 98% dintre cazurile de durere de spate.

Management

Istoricul și examinarea fizică reprezintă primul pas în evaluarea și managemntul durerii lombare. De asemenea, este posibil să fie nevoie și de examen radiologic; totuși, nu toți pacenții cu durere lombară au nevoie de astfel de examen radiologic (radiografie, RMN, CT, etc.).

Din moment ce prognsticul pentru durerea lombară este favorabil, majoritatea pacienților pot începe o terapie inițială și de obicei reușită, fără a „beneficia” de radiografii, CT sau RMN. Deși evaluarea radiologică poate identifica modificări anatomice în coloana lombară, studiile au arătat că acestea se demonstrează prea puțin prezența sau severitatea durerii lombare. Medicul curant va aduna toate aceste informații și va formula un diagnostic și un plan de tratament pe baza lor. Medicul nu dorește să recomande sau să recurgă la intervenții chirurgicale nenecesare sau nepotrivite, nici să omită posibilitatea unei complicații mai serioase (sindrom de coadă de cal) sau o altă cauză a durerii de spate (malignitatea); cea din urmă poate fi identificată în istoric și examenul medical prin anumite „puncte cheie”.

Majoritatea pacienților se amelioreză prin activitate fizică supravegheată, fizioterapie, medicație aniinflamatorie, și, în unele cazuri, prin relaxare musculară (masaj). Intervenția chirurgicală este rezervată pacienților care nu dau semne de îmbunătățire prin terapia obișnuită și care prezintă semne și simptome obiective (sciatica) asociate cu o discfuncție mecanică (disc herniat) care pot fi corectate prin intervenție chirurgcală.

Durerea lobară cronică este o afecțiune complexă care trebuie adresată printr-o abordare multi-disciplinară care să cuprindă aspectele fizice, psihologice și socioeconomice ale bolii. Din fericire, durerea lombară cronică afectează un număr mic de pacienți.

Prevenție

Obezitatea și fumatul influențează în mod nefavorabil durerea lombară și pot afecta serios progresia bolii. O condiție fizică bună influențează pozitiv recuperarea din durerea lombară și reîntoarcerea la serviciu. Antrenamentul, educația și intervenția ergonomică pot reduce incidența afecțiunilor spatelui.

Activitatea fizică

Sportivii și persoanele care fac mișcare în mod regulat și își mențin o condiție fizică bună, sunt mai puțin susceptibli leziunilor și problemelor de coloană lombară datorită întăririi și flexibilității crescute în structurile de susținere. Aceste structuri include mușchi puternici abdominali și paravertebrali pentru suport, și mușchi flexibili gluteali și hamstring (ischiocrurali/ischiogambieri).

 

Cum să facem față durerii lobare?

Ce puteți face dacă experimentați durerea acută lombară?

Cheia în recuparerea unei dureri lombare acute (durere bruscă, intensă care dispare după o perioadă relativ scurtă de timp) este menținerea scobiturii spatelui sau lordozei (curbura normală a coloanei). Susținând curbura spatelui vă va ajuta să vă scurtați timpul de recuperare.

Pentru 10 – 20 de zile după ce ați suferit o durere lombară, urmați aceste instrucțiuni:

Statul în șezut

  • Stați cât de puțin posibil, și doar pentru perioade scurte de timp (10 – 15 minute);
  • Folosiți un suport pentru spate (de exemplu, un prosop rulat) poziționat în curbura spatelui;
  • Mențineți-vă șoldurile și genunchii în unghi drept (folosiți un scăunel dacă e necesar). Picioarele nu trebuie așezate unul peste altul și talpile trebuie sa fie plate pe podea.

Iată cum să găsiți o bună poziție de ședere când nu folosiți un suport pentru spate:

Poziție corectă în șezut, fără suport lombar

Pozcorecta1

Poziție corectă în șezut, cu suport lombar

Pozcorecta2
  • Stați la capătul scaunului și încovoiați-vă complet
  • Întindeți-vă în sus și accentuați curbura spatelui pe cât posibil
  • Mențineți câteva secunde
  • Eliberați ușor poziția (aproximativ 10 grade). Aceasta este o bună postura pentru ședere.
  • Stați într-un scaun cu spatar îanlt și suport pentru brațe. Statul pe o canapea sau scaun moale tinde să vă încovoieze spatele și nu vă susține curbura normală
  • La muncă, ajustați-vă scaunul astfel încât să fiți aproape de spațiul de muncă. Odihniți-vă coatele și brațele pe scaun sau pe birou, menținându-vă umerii relaxați
  • Când stați într-un scaun pivotant și care se rotește, nu vă răsuciți din talie în timp ce ședeți. În schimb, întoarceți-vă cu tot corpul
  • Când vă ridicați din poziția de șezut, mutați-vă către fața scaunului. Ridicați-vă prin îndreptarea picioarelor. Evitați să vă aplecați înainte din talie. Întindeți-vă imediat spatele făcând 10 îndoiri înapoi de spate, din picioare.

Condusul

Pozcorecta3
  • Folosiți un suport pentru spate (rulou lombar). Genunchii dumneavoastră ar trebuie să fie la același nivel sau mai sus de șolduri
  • Mutați scaunul aproape de volan pentru a vă susține curbura spatelui. Scaunul ar trebui să fie suficient de aproape pentru a permite genunchilor să se flexeze și picioarelor să ajungă la pedale.

Statul în picioare

Stat1
Stat2
  • Stați cu capul sus, umerii drepți, pieptul înainte, greutatea echilibrată pe ambele picioare
  • Evitați să stați în aceeași poziție timp îndelngat
  • Dacă este posibil, ajustați înalțimea mesei de lucru la un nivel confortabil
  • Încercați să ridicați un picior punându-l pe un scăunel sau cutie sau în interiorul dulăpiorului de sub chiuvetă. După câteva minute (5 – 15 minute), schimbați piciorul

Aplecatul, statul pe vine, îngenunchiatul

Statul în picioare

Stop
Squatting
Kneeling

Ridicatul obiectelor

  • Încercați să evitați ridicatul obiectelor pe cât posibil
  • Dacă trebuie neapărat să ridicați, nu ridicați obiecte care sunt ciudate sau mai grele de 10 – 13 kg
  • Înainte să ridicați un obiect greu asigurați-vă că v-ați proptit bine în picioare
  • Pentru a ridica un obiect care este mai jos de nivelul taliei dumneavoastră, mențineți spatele drept și îndoiți-vă de la nivelul genunchilor și șoldurilor. Nu vă aplecați din talie cu genunchii drepți.
Lift1
Lift2
  • Stați aproate de obiectul pe care trebuie să-l ridicați și mențineți picioarele ferm pe sol. Încordați mușchii abdominali și ridicați obiectul folosind mușchii picioarelor. Îndreptați genunchii printr-o mișcare constantă. Nu smuciți obiectul către dumneavostră
  • Stați complet drept fără să vă răsuciți. Întotdeuna mișcați picioarele înainte când ridicați un obiect
  • Dacă ridicați un obiect de pe o masă, trageți-l către margine pentru a-l ține aproape de corp. Îndoiți genunchii pentru a fi aproape de obiect. Folosiți picioarele pentru a ridica obiectu și a ajunge în poziție dreaptă
  • Evitați să ridicați obiecte grele mai sus de nivelul taliei
  • Țineți pachetele aproape de corp cu brațele îndoite. Țineți încordați mușchii abdomenului. Faceți pași mici și mergeți încet
  • Pentru a lăsa obiectul jos, plasați picioarele cala ridicare, încordați mușchii abdominali, și îndoiți șoldurile și genunchii
[/tp_tabs]

Întinsul

Reach
    • Folosiți un scaun pentru a ajunge la nivelul dorit
    • Apropiați-vă coprul pe cât posibil de obiectul de care aveți nevoie
    • Asigurați-vă că știți cît de greu este obiectul pe care vreți să-l ridicați
    • Folosiți ambele mâini la ridicare

     

    Dormitul și statul întins

    • Selectați o saltea și un cadru care nu se lasă. Dacă e necesar, așezați un placaj sub saltea. Puteți așeza temporar și salteaua pe podea dacă e necesar
    • Dacă ați dormit mereu pe o suprafață moale, poate fi mai dureros să vă mutați pe o suprafați mai tare. Încercați ce este mai confortabil pentru dumneavoastră
    • Folosiți un suport lombar noaptea. Un cearsaf sau prosop rulat prins în jurul taliei poate ajuta
    • Încercați să dormiți într-o poziție care ajută la menținerea curburii normale a spatelui (de exemplu, pe spate, cu un suport lombar sau pe o parte cu genunchii ușor îndoiți). Nu dormiți pe o parte cu genunchii trași aprope de piept
    • Când vă ridicați dintr-o poziție întinsă, întoarceți-vă pe o parte, trageți ambii genunchi, și balansați picioarele pe o parte a patului. Ridicați-vă împingându-vă în mâini. Evitați să vă aplecați în față din talie

     

    Alte sfaturi folositoare

    • Evitați activitățile care necesită aplecatul (din talie)
    • Când tușiți sau strănutați, încercați să vă ridicați și să vă îndoiți ușor spre spate pentru a crește curbura coloanei
    • Dormiție pe o parte cu genunchii îndoiți. Puteți, de asemenea, pune o pernă între genunchi
    • Încercați să nu dormiți pe burtă

    Dacă dormiți pe spate, puneți perne sub genunchi și o pernă mică sub zona lobară.